CHIRURGIE UMANITARA

Atata timp cat vom accepta si promova ca, in numele unor principii incomplete, sa protejam un animal cu chip de om si cu un comportament imoral, salbatic si demolator al creatiilor omenirii - care nici nu vrea sa auda de protejarea semenilor sai - cu pretul vietii, muncii si linistii a zeci de semeni de-ai sai onesti, creatori, demni si rationali, viitorul omenirii si mai ales al emanciparii ei ramane incert si foarte indepartat. E ca si cum ti-ai proteja celulele bolnave din propriul corp, pe considerentul ca sunt ale tale, asa ti le-a dat Dumnezeu si trebuie sa le pastrezi active, chiar daca asta te ucide.

Din moment ce am acceptat ca medicina este benefica si ca boala trebuie indepartata, iar celulele periculoase pentru viata si creatie indepartate din trupul nostru, va trebui sa transferam acest deziderat si asupra trupului comun al umanitatii. Adica sa infiintam un corp de chirurgi sociali care sa investigheze toate afectiunile care ne ameninta viata, sanatatea, integritatea, capacitatea de munca si de bucurie si sa izoleze si apoi sa indeparteze acele celule umane perturbatoare din organismul comun al umanitatii. De ce sa acceptam sa fim mereu tristi, suferinzi, tinuti pe loc de o boala care e atat de usor de eradicat ?

Nenumarate generatii au acceptat sa se chinuie, acceptand bolile ca pe un dat al divinitatii, si a fost destul de greu ca omenirea sa inteleaga beneficiul unui trai lipsit de astfel de griji. Dar pana la urma l-au acceptat, si astazi medicina, desi inca blamata de activistii fanatismului religios, este invingatoare, la fel ca si omul pe care il protejeaza, in lupta cu maladiile.

Nenumarate generatii au acceptat si boala societatii - violenta - ca un dat al aceleiasi divinitati, chinuindu-se sub loviturile ei nimicitoare si suportandu-i cu amar manifestarile salbatice. Ce ne impiedica oare sa o eradicam prin insasi forma ei de exprimare ? Decat sa sacrifici permanent zeci de suflete nevinovate si sa irosesti resurse uriase in investigatii, procese, inchisori, politie, paza si protectie si alte din acestea, nu ar fi mai simplu sa sacrificam exclusiv violenta ?

Desigur, nimeni nu ne opreste sa incercam reducerea ei prin educatie, emancipare, motivare. Dar nici sa o eliminam atunci cand aceste solutii s-au dovedit insuficiente, exact asa cum o operatie nu este recomandata de medicina decat dupa epuizarea solutiilor de tratament medicamentos.

Deci, propun administratiei politice nationale - dar si celei europene si chiar celei mondiale deopotriva - sa demareze un program care sa inceapa cu investigarea cazurilor tratabile si a celor netratabile, sa eliminam prin operatie celulele canceroase pentru a opri metastazele, sa prescriem tratamente pentru celelalte si sa le monitorizam evolutia, dar sa si demaram educatia si sa ridicam simultan standardul conditiei umane, pentru a ne crea anticorpii sociali naturali si pentru a preveni reaparitia in viitor a afectiunilor.

Iar o monitorizare periodica, prin examinari anuale sau sezoniere, ar preveni redeschiderea vechilor abcese - cel putin pentru cateva generatii fiind necesara o permanenta inspectare si  toaletare a ranilor si a operatiilor efectuate acum. De asemenea, o cura preventiva de vitamine si energizante educative ar asigura rezistenta viitoare impotriva bolilor periculoase. Putem, desigur, sa ne gandim si la vaccinarea preventiva.

Tratamentul implica deparazitarea, igiena generala, regenerarea celulara, asigurarea conditiilor pentru indeplinirea de catre fiecare tip de celula a sarcinilor specifice abilitatilor si competentelor ei. In plus, organismul social poate ca mai trebuie si vaccinat, supravegheat periodic si eventual si operat atunci cand se dovedeste ca tratamentul e inoportun. Laparoscopic sau cu laser, cu bisturiul sau fierestraul, celula cu celula sau grup cu grup, dar trebuie eliminata sursa canceroasa integral.