Ai deja un expresial? Atunci: login in expresial
Inca n-ai un expresial? Atunci: fa-ti un expresial

inchide fereastra
Username
Parola
Am uitat parola | Inregistrare

Dă LIKE pentru Spunetiparerea.ro!
apasă butonul de LIKE de mai jos



sunt deja fan

-> -> -> OARE DUMNEZEU DE CE N-O FI CREZAND IN OAMENI ?

OARE DUMNEZEU DE CE N-O FI CREZAND IN OAMENI ?

postat la data 13.04.2012, ora 20:58
categorie: Opinii și păreri

Share | |


E vremea exaltarilor religioase in media si a fariseismului exagerat in spatiul public. Si de aceea poate ca e vremea si sa ne mai punem, in acest context, si cate-o intrebare din acelea care ar putea fi uneori esentiale.

Spuneam, cu o alta ocazie, ca marea majoritate a fariseilor care se lauda cu credinta lor multilateral dezvoltata in realitate nu cred nici ei ceea ce sustin, pentru ca se comporta altfel decat le cere morala pe care o sustin in gura mare in public. Si mai spuneam ca unul din multele paradoxuri ale credintei este ca cei care se dau mari - sau cei mai mari - credinciosi in public in realitate nu au nici macar ei incredere - adica nu au credinta, ca sa inteleaga toata lumea - in justitia divina pe care o propovaduiesc, si ca urmare si-au creat propria justitie pamanteana.

Dar uite ca nu doar oamenii sunt asa, ci si divinitatea, motiv pentru care incep sa inclin ca, daca noi, oamenii, suntem creati, poate ca de la ea ni se trage si noua, pentru ca prea bine-i semanam.

Dumnezeu nu are de loc incredere in oameni, punandu-i permanent la incercare si acum, la atatea milenii dupa creatie, cum il punea si pe saracul Iov cel biblic acum vreo sapte mii de ani. Daca nu credeti, uitati-va in jur, sa vedeti cati oameni cuminti, cu suflet mare, generosi si ascultatori, buni crestini si umani, sau cati copii nevinovati, unii chiar sugari, se chinuie sau chiar se sting in situatii cumplite, sau isi pierd apropiatii ori tot ce aveau mai bun, pe cand leprele continua sa sfideze, sa se ghiftuiasca, sa prospere - si pana si ucigasii au conditii tot mai bune chiar si in puscariile statului, unde se inmultesc la propriu, pe banii nostri, ca rasplata pentru ce au facut.

Oare de ce nu are Dumnezeu incredere in oameni ? Doar el i-a creat, si daca el e perfect si in plus mai si poate, in cazul in care undeva a aparut o greseala din vina altcuiva - ca doar din a lui e imposibil, nu ? - sa o corecteze doar prin vointa sa, la un semn sau la un gand, dupa cum doreste.

Oare de ce Dumnezeu nu are incredere in creatia lui ? O crede imperfecta, neterminata, insuficient controlabila, rebutata ? Sau a lucrat neglijent si superficial si i-a iesit ceva ce nici el nu poate accepta ? Sau pur si simplu o ignora, fiind de mult abandonata ?

De ce oare ne mai pune la incercare, daca el stie dinainte cum vom reactiona ? Ca doar el ne-a facut asa cum a vrut el si reactionam exact asa cum am fost creati sa o facem. Si oare de ce ne mai pune in tot felul de situatii stresante, in loc sa ne fericeasca macar din cand in cand cu cate o bucurie mai consistenta si in mod permanent cu bucurii mai maruntele - ca doar suntem fiii lui si el e capabil sa ne faca toate voile, daca vrea ?

E destul de greu de inteles un asemenea comportament, care mai repede aduce a parinte denaturat decat a parinte bun, dar e si mai greu de inteles cum de reusesc clericii sa inteleaga ce Dumnezeu vrea el de la noi in diferite situatii - si in acelasi timp sa sustina ca Dumnezeu nu poate fi inteles de mintea omeneasca ...

De cate ori un suflet bun pateste un lucru rau, ei spun ca Dumnezeu il pune la incercare, adica altfel spus ca nu are incredere in el si in faptele sale bune.

De cate ori un suflet rau o incurca, spun ca Dumnezeu nu l-a mai suportat pe fata pamantului.

Dar nu i-am auzit niciodata explicand de ce Dumnezeu ii suporta pe cei mai multi dintre cei rai, care continua sa-si faca rautatile nestingheriti, nici de ce inca ii mai lasa printre noi, sau de ce nu apreciaza binele facut de cei buni si nu separa graul de neghina cu intelepciunea lui superioara si, mai ales, de ce nu are incredere in opera sa cea mai de seama, omul, pe care sa o perfecteze si sa o definitiveze odata.

Nu stiu ? Nu vor ? Nu pot ? Sau pur si simplu ne aburesc, gasind explicatii suprarealiste ca sa-si poata incasa si pe mai departe veniturile, care depind de numarul celor aburiti ... ?

Greu de apreciat pentru unii, la mintea cocosului pentru altii, dar daca o iei matematic si statistic vei vedea ca nu e nici o diferenta de soarta intre cei ce se inchina unei divinitati sau alteia si cei care nu se inchina niciuneia. Singura diferenta reala ca nivel de trai si conditie umana este intre cei care au conducatori civilizati si cei care au conducatori barbari.

In rest, Dumnezeu cu mila ...

 


Ți-a plăcut acest text? Dă-l mai departe!



5

7 comentarii pentru OARE DUMNEZEU DE CE N-O FI CREZAND IN OAMENI ?

Adauga comentariul tau
  • eu cred ...
    postat de babutavesela la data de 14.04.2012, 15:35
    ... că Dumnezeu nu crede în oameni fiindcă oamenii sunt cei care emit postulate (cu sensul de principii de bază, norme ) în numele Lui. A vorbit cineva cu El? A dictat El legi şi interdicţii? Doar nebunii pretind că îl aud ...Cei care credem în El îl simţim fără să ne vorbească şi nu avem pretenţii absurde. Fiecăruia din noi ne-a dat ceva la naştere rămâne să ştim să profităm de ceeea ce am primit şi să supravieţuim prin adaptare.. După chipul şi asemănarea sa? Fals, dar nu mă hazardez să intru în polemică fiindcă eşti un maestru iscusit în ale scrisului, deosebit de inteligent şi cultivat şi sincer mi-e teamă că mă poţi convinge de adevărul tău. Dar, dacă privim oamenii, miliardele de oameni, deşi sunt entităţi asemănătoare, deşi au fost încadraţi în tot felul de categorii (ex.: cele 4 tipuri temperamentale) nu există doi oameni identici în gândire şi manifestare. Până şi tipologia criminalilor este pervers disimulată încât teoria lui Lombroso nu mai stă total în picioare. Posibil să fim efemeride într-un joc la care El priveşte şi intervine atunci când vrea şi poate jucând după legi doar de El ştiute. Chiar dacă îmi expun viaţa în scrieri, am trăit câteva fărâme de viaţă extrem de dure, comparativ cu cele deja scrise şi cu altele care vor urma. În acele momente cumplite, pe care sincer nici duşmanilor nu le doresc , doar El mi-a dat puterea de a rezista, mi-a dat puteri supraomeneşti. Despre acestea nu voi scrie niciodată. Pe Dumnezeu îl port în mine şi nu Îl distribui!

  • Mi-a placut abordarea
    postat de FGH la data de 16.04.2012, 07:53
    Si mai ales finalul. Daca majoritatea ar gandi si ar actiona asa, viata pe pamant - pentru oameni, fireste - ar fi de un nivel cu cel putin unul, daca nu chiar doua zerouri in coada mai ridicat decat astazi.
    Polemica este totusi cea care permite- prin agitarea conglomeratului de identitati, de puncte de vedere, de idei si de cunostinte atat de diferite - o separare dupa diverse criterii a cunostintelor acumulate de omenire, facand astfel posibila selectarea celor de aceeasi factura si aprecierea lor calitativa de ansamblu. Astfel, oamenii pot intelege mai usor daca au rationat corect sau s-au hazardat in afirmatii fara suport. Si eu chiar o dezbatere de genul acesteia, inceputa acum aici, mi-as fi dorit. O dezbatere intre persoane cu idei diferite, cu experiente de viata diferite, cu personalitati diferite, dar oneste si - mai ales - fara interese ascunse si teorii de sustinut ca sarcina de serviciu.
    Multumesc pentru aprecieri, dar sunt exagerate. Nu sunt nici pe departe un maestru, nici in scris si nici in altceva, insa ma straduiesc sa aduc la cunostinta celorlalti ceea ce am descoperit eu, ca sa nu mai piarda si ei timpul si resursele redescoperindu-le mai tarziu.
    Nu pot dovedi nici una din ipotezele formei de existenta a divinitatii pentru ca aceasta nu binevoieste sa se prezinte fizic. Si daca nu poate sau nu vrea, e treaba ei, dar e si pacatul ei si nu al nostru. Din moment ce acceptam varianta ca ea ne-a creat pe noi si nu invers, trebuie sa o acceptam si pe aceea ca poarta intreaga responsabilitate a creatiei sale si a perfectiunii sau imperfectiunii acesteia. Ca sa fim noi raspunzatori, ar trebui sa fim noi creatorii, sau cel putin sa avem posibilitatea interventiei in creatie.
    Eu asa vad, ca incepem sa intervenim tot mai mult, ca un copil ajuns la adolescenta care incepe sa inteleaga lumea din jurul sau, o testeaza prin mici experimente ca sa vada criteriile de reactie si, dupa ce descopera regulile jocului, o metamorfozeaza dupa interesele sale. Si cred ca am datoria sa sustin, cu gandurile mele, acesta directie, pentru ca timpul pierdut cu testele sa fie cat mai scurt si o eventuala catastrofa cosmica - de neevitat de altfel - sa ne prinda cat mai bine pregatiti si sa-i putem supravietui.
    Am auzit si alte persoane, direct sau prin media, trecute prin incercari dificile sau cumplite, care au ajuns sa multumeasca divinitatii ca le-a dat puterea de a rezista. Din punctul meu de vedere e o eroare logica, cel care te tortureaza trebuie condamnat si nu invocat, e un monstru daca o face voit, nu merita decat ura si revolta. Iar directia de actiune nu trebuie, pentru un spirit liber, sa fie inchinarea in fata samavolniciei si folosirii puterii nemasurate pentru a face rau, ci eliberarea de acest cosmar. Daca acea divinitate nu indeplineste conditiile de a fi clasata in categoria binelui, trebuie evitata sau contracarata. Pentru ca alierea cu diavolul, divinitatea negativa a raului, este principala cauza pentru care umanitatea a stagnat sau a dat inapoi in evolutia ei spirituala.
    Daca acceptam ca Dumnezeu e spiritul bun, nu trebuie sa acceptam ca el ne face rau, dar trebuie sa ne intrebam de ce permite raului sa se manirfeste intre noi. Daca acceptam ca are si parti rele, trebuie sa-l evitam pana la a-l ignora si respectiv contracara. Asta este libertatea.
    Iar daca cel care ne-a creat nu are incredere in opera sa, ori poate ca nu e perfectul invocat de noi, sau nu se mai preocupa de noi ca are alte treburi, ori pur si simplu nu mai are influenta - voit sau accidental - in zona noastra de interes, e datoria noastra sa actionam si sa nu ne lasam la mila naturii, pentru ca noi vom pierde si nu ea.
    Si nu avem de facut nici razboaie, nici cuceriri, nici sacrificii sau cine stie ce alte eforturi supraomenesti. Ci trebuie doar sa ne luam soarta in maini si sa ne purtam singuri de grija, ca niste adulti responsabili, renuntand la a ne plangaci pentru orice fleac, uneori chiar fara rost, unei mame care nu mai este langa noi. Poate ca ne-a intarcat, dar noi, in loc sa ne cautam hrana necesara, inca mai cerem, disperati, laptele ancestral.
    Respect credinta si intelegerea fiecaruia. Imi pare rau ca a dumneavoastra se bazeaza pe o experienta nedorita. Nici eu nu am avut o soarta grozava, desi nici pe departe aemanatoare celei de care povestiti. Dar niciodata nu voi accepta sa multumesc unei entitati, oricare ar fi aceea, pentru ca m-a chinuit - cand putea, daca voia, sa ma fericeasca sau eventual sa ma ignore.
    Da, oamenii sunt diferiti, dar se pot totusi imparti in categorii dupa caracteristici de baza - insa acest lucru oricum nu rezolva, ci eventual explica problemele. Teoretic insa, datoria oamenilor, in general, din mai multe puncte de vedere - ca urmasi ai creatorului, ca varf al evolutiei, ca singurele fiinte rationale din acest colt de univers etc - este sa accepte libertatea in locul supunerii neconditionate, sa aleaga raul de bine si sa-l inlature sau cel putin sa il evite, sa construiasca in loc sa distruga si sa evolueze in loc sa involueze, adica sa acceada spre un spiritual superior si sa nu il reduca la inchinarea in fata raului, care poate fi dominat doar prin vointa.
    Si, deocamdata, din ce stiu eu, doar oamenii - cei autentici - au suficienta vointa in a se opune raului si a cauta solutii pentru a-l neutraliza, respingand credinta ca trebuie sa ne supunem unor legi care nu ne sunt aduse la cunostinta clar si explicit fara a incerca sa le intelegem si sa le exploatam in folosul nostru.
    Cu toata consideratia, multumesc pentru comentariu si mai astept si altele de aceeasi factura, ferme si argumentate. Le voi citi cu placere. Pentru asta am scris, pentru a atrage opinii diverse si comentarii sustinute.

  • este o plăcere
    postat de babutavesela la data de 18.04.2012, 06:26
    să citesc opiniile dumneavoastră. Mă pregăteam aseară să mă culc dar m-am luat cu treburile şi ieri este deja azi. Fiindcă sunt în criză de timp că voi căuta să-mi fac rost de timp peste câteva zile. Tata a fost ateu. .A cumpărat o carte a unui autor rus Vinogradov intitulată "Biblia pentru necredincioşi". Sunteţi poate mai tânăr decât primul meu fiu aşa că nu cred că aţi auzit de ea. Ştiu că biblia era desfiinţată pasaj cu pasaj. Nu am citit nici cartea lui V. dar nici biblia ...Doar fratele meu a citit-o şi l-a convins să fie ateu. Am cartea în partea de sus, aproape de tavan a bibliotecii. Chiar am să o caut să văd cum este deşi cred că sunteţi mult mai convingător decât Vinogradov, prin aceea că abordaţi problema credinţei din unghiuri cu totul inedite. Sunteţi foarte bun cum se spune şi în atac şi în apărare (apropo eu sunt cu Steaua roş - albastră, ca să niu se înţeleagă altceva). Am o întrebare : cum se face că mulţi atei înainte de a muri au spus că totuşi Dumnezeu există, de exemplu Lev Tolstoi? tata, înainte de a muri a spus mamei să meargă la biserică (fără a spune care, nu a călcat niciodată într-o biserică, poate când a fost copil: Mama tatălui meu era fiică de preot, din câteva generaţii de preoţi ...) fiindcă a uitat acolo un pachet!? Bună dimineaţa, fug să dorm măcar o oră că vine fiul să-i prepar nesul

  • Am auzit
    postat de FGH la data de 18.04.2012, 15:51
    de acea "biblie", dar nu am citit-o, eu ma bazez exclusiv pe ce am citit in biblia crestina, am una de cand au incercat sa ma converteasca, de la inceputul anilor '80. De o vreme am avut acces la internet si am mai studiat - superficial, totusi - cateva variante si pe aici, asemanatoare ca fond si forma, diferentele sunt de interpretare a unor canoane cred.
    Istoria religiilor, istoria lumii, literatura SF, analizele stiintifice asupra religiilor si credintei, documentarele tematice de pe Discovery & Asemenea, ca si alte scrieri, m-au inspirat, dar singura constiinta mea va fi cea care va refuza contactul cu impostura si totalitarismul, cu avaritia si nesimtirea, cu minciuna vinovata si cu fariseismul religiilor - asociate cu replicile lor din politica si mafie. Adica nu voi apela niciodata la vreo biserica, in nici o situatie, nici macar ca sa o jecmanesc, asa cum nu voi apela la vreun partid politic sau la vreun interlop.
    Asta nu inseamna ca ma voi opune daca familia va dori sa respecte traditia inmormantarii, de exemplu, pentru ca eu si asa nu voi mai fi atunci, e treaba lor ce fac si daca vor considera asta o dovada de respect pentru societate n-au decat, parerea mea o cunosc toti. De altfel, si eu ii respect pe cei decedati si la ingrijesc mormintele, in traditia crestina atata timp cat o alta nu am inventat, ca doar nu o sa le las in paragina doar fiindca m-am suparat pe popi. Si in nici un caz nu voi adopta vreodata indemnul "sa nu-i dai buna-ziua la vecinul, ca eu m-am suparat pe el".
    Adica sunt ateu convins si nu fanatic, informez si pe altii si nu cer nimanui sa ma urmeze, respect parerea fiecaruia si nu polemizez decat cu cei care aduc argumente si nu invective, respectiv ofer si altora ce am descoperit eu ca sa nu mai piarda vremea redescoperind si cam atat.
    Tolstoi trebuie inteles, si nu doar el - cei de demult nu aveau acces la informatia de astazi si nici la libertatea de exprimare.
    Si Andersen a inteles cum stau lucrurile - zic eu, un alt exemplu - dar s-a exprimat atat de subtil, incat a scris "Hainele cele noi ale imparatului" ...
    Daca astazi, in epoca atator realizari, a atator informatii, credinta inca se mai manifesta cu tarat pe coate si genunchi dupa niste contrafaceri de ramasite umane, afisate in public cu intentia clara de a colecta fonduri necontabilizate de la prostime, e de la sine inteles ca cei din vechime nu aveau cum convinge, cum dovedi, si mai ales nu prea aveau cui sau pe cine.
    Multumesc pentru aprecieri, iar in ce priveste sportul - si mai ales fotbalul - nu sunt fanul nimanui si, de cand a devenit o afacere, nici macar nu ma uit la televizor cand e sport, ca sa nu vad mafia la fata, asa cum nu ma uit nici la campaniile electorale sau la manifestarile bisericesti.
    Si bunicul meu era omul bisericii - dar ce treaba am eu cu convingerile lui ? Eu le am pe ale mele si sunt destul de argumentate, cred ...
    Astept cu interes sa ma convingeti, totusi, ca Dumnezeu exista si se manifesta. Sau sa ma convinga altii, oricare ar fi aceia, totul e sa aduca argumente logice, rationale, nemisticizate si neexplicate de stiinta anterior. Si nici de factura OZN-urilor, adica fantezii.
    Inchei cu specificatia ca eu am renuntat de bunavoie la orice drog - cafea, tigari, alcool - deoarece nu ma deranjeaza ca exista si consider ca nu am nici un motiv sa le ... fac vreun rau, consumandu-le.
    Va doresc sa aveti cele mai adanci ganduri si o inspiratie de zile mari, atat pentru a justifica raul facut cafelei cat si pentru a gasi argumentatia necesara sustinerii cauzei divinitatii.
    Numai zile bune.

  • Vă stimez şi
    postat de babutavesela la data de 27.04.2012, 11:56
    vă respect opţiunile .Şi tatăl meu a fost ateu, l-am iubit şi îl port în suflet ca pe un om perfect. Aşa cum sunteţi şi dv. fiindcă aveţi curajul de a demasca şi de a analiza pertinent şi pe înţelesul tuturor clasa politică, societatea. Nu am apucat să scriu ce era mai important. Papini este enervant fiindcă face un prozelitism dulceag greţos cu vorbe calculate, făcute să placă fraierilor pntru a-i atrage la credinţă şi se crede a fi un superevanghelist. Nu-mi place atragerea la credinţă cu un arcan de vorbe meşteşugite. Vă stimez şi vă respect

  • Am găsit
    postat de sachig-ardasuchin la data de 28.04.2012, 03:20
    acest text, foarte interesant cum este abordată credinţa în particular şi religia în sine. Nu le prea am cu cele sfinte, consider că omul sfinţeşte locul. Mă aflam la o mătuşă, care ca omul mai în vârstă, credincioasă fiind, sfinţea casa nu ştiu cu ce ocazie, că eram mică. Unchiul, ca noi toţi, era ateu aşa că sfiţirea se făcea în lipsa lui. erau acasă şi cei doi veri care împreună cu mine şi cu mătuşa am fost băgaţi sub haina aceea preoţească, parcă avea un nume. Ghemuiţi în genunchi, ne cam umfla râsul iar în momentul când popa a mus mâinile pe capetele noastre acoperite de veşmântul lui, am izbucnit într-un râs contagios! A început şi mătuşa să râdă mai ales că verii făceau comentarii hazoase. după eveniment mătuşa şi-a cerut iertare de la popă. toate bune dar cum se explică dracii care la o amică îi fac tot felul de poltergeisturi? I-a căzut o oflindă de cristal, s-au desfăcut clamele care o ţineau prinsă de un suport din lemn , clame metalice care a bia se pot manevra de un om cu cleşti, ciocane. Oglida a căzut de la 1,6 m şi nu s-a spart.

  • Explicatii sunt, si inca logice
    postat de FGH la data de 28.04.2012, 15:11
    pentru orice eveniment. Ce nu exista - de regula - sunt dovezile ca lucrurile s-au petrecut, respectiv ca s-au petrecut intocmai.
    Dar si daca s-au petrecut, e vorba despre detalii - tot de regula - ignorate, detalii care contin explicatiile.
    Si, la urma urmei, de ce credeti ca dracii sunt cei care ar fi actionat acolo ? Din moment ce Dumnezeu ucide, pedepseste, tortureaza etc. - vezi atat biblia, cat si viata de zi cu zi - de ce credeti ca nu s-ar mai si juca din cand in cand cu mintile noastre ? Dracii nu cred ca se joaca, ei doar ... Dar oare ce fac, daca Dumnezeu le face si relele de care ii acuzam pe ei ?
    Trebuie sa ne hotaram, totusi. Daca Dumnezeu e bun, atunci treisferturi din educatia crestina este eronata, pentru ca face trimitere la actiuni care nu il caracterizeaza, fiind diavolesti. Iar daca e asa cum il descrie scriptura, nu cred ca reprezinta modelul si idealul caruia sa i se inchine cineva din respect. Daca i se inchina de frica ... ma rog, sa o faca, dar sa nu mai aspire la statutul de om, caruia Dumnezeu i-a dat lumea in stapanire imadiat dupa creatie.



Spune-ti parerea despre OARE DUMNEZEU DE CE N-O FI CREZAND IN OAMENI ?


Nume*
Email (dacă vrei să fii anunţat când apar comentarii noi)
Titlul comentariului
Comentariul tău

cod de validare
loader generează cod nou
Cod de validare*
Anunţă-mă când apar comentarii noi 


Arhiva texte
Un Paşte fericit !
LA MULŢI ANI !
RISCUL LUI MOISE
CONSERVATORII
SOLUTII SOCIALE. EDUCATIE, MUNCA, RESPONSABILIZARE
PROGRESUL CALITATIV – VIITORUL UMANITATII
ORGOLIUL, O FORMA DE CREDINTA, CA SI GELOZIA SAU INVIDIA …
CONCURENTA, NECESAR A FI CONTROLATA
DEGENERARE
INVESTITORII SI INFORMATORII … LOR
OMUL, INTRE TEORIE SI PRACTICA
LUMEA DURA, SALBATICA SI PRIMITIVA A AFACERILOR
Ganduri … concediabile
MEDICII SI MEDICINA
REMIXURILE ŞI INDUSTRIA FARMACEUTICĂ
BOLNAV PE MOARTE, ÎN REPAOS TOTAL
SCRISOARE DESCHISA, CATRE AMICI SI IN-AMICI
JUSTITIE, EDUCATIE, RESPONSABILIZARE
CENTRALISM SI DEMOCRATIE, SAU CONDUCERE SI COORDONARE
VERIGA LIPSA, PREZENTA PRINTRE NOI
PLANIFICAREA DEZVOLTARII
STATIA URMATOARE - SCLAVAGISMUL
DACA DIVINITATEA CHIAR AR EXISTA
PROFETII SI FALSUL IN DECLARATII
A FI PROST SAU A FI FRAIER
NOI SI VIATA DE APOI
ADEVARATA CREDINTA
SI FARA PARTIDE SE POATE … !
CRESTINISMUL, IN TREI RANDURI. LUNGI.
PLEDOARIE PENTRU MICROSISTEMUL ECONOMIC PRIVAT
DESPRE EXTRATERESTRI SI INTALNIRILE DE GRADUL TREI
DE CE ISI INCEARCA OARE DUMNEZEU CREDINCIOSII ?
EXPANSIUNEA UNIVERSULUI AR PUTEA FI DOAR O ILUZIE ?
O MARE PRIVATIZARE REUSITA - USL-ul
PREDICĂ NETERMINATĂ
PARVENITII POLITICI – FRATRICIZII SISTEMULUI
UN PIC DE FILOZOFIE - Comunista, dar antimarxista
OM LIBER, CAUT STAPAN
LIBERAL SI COMUNIST – O ANTITEZA INEXISTENTA
VREMEA, VREMURILE SI VREMELNICIA
SAMSON SI DALILA – UN EXEMPLU DE MISTIFICARE A REALITATII
PROPUNERE SUPRA-DECENTA
O D A
OMARUL AL DOILEA
ACOLO UNDE ITI STAU PICIOARELE, ACOLO ITI VA STA SI CAPUL …
T E A P A
N O U V E L L E
G A N D A C E L U L
SA NE REAMINTIM DE EMINESCU
PLAN DE PERSPECTIVA
BLESTEM
COLINDELE
POLITICA SI ALEGERI IN 2012 - O ALIANTA CONTRA NATURII
EXCESELE DAUNEAZA …
DESPRE O ANUME VIOLENTA A LIMBAJULUI IN PUBLIC
CRITICA FARAMELOR DE VIATA
BUNATATEA DIVINA ... ?
DESPRE CREDINTA FARA DISCERNAMANT
CLASA A III-A SI LEGILE NATURII
RUGA
EVOLUTIA
LIBERTATEA
OARE DUMNEZEU DE CE N-O FI CREZAND IN OAMENI ?
DESPRE MESAJUL PASCAL AL PAPEI
REFORMA A AJUNS SI LA PORUNCA A SASEA
A C T U A L I T A T I
INTRE A CREDE SI A INTELEGE
DE CE INCA NU AM INCREDERE IN POLITICIENI
VERIGA LIPSA
EVOLUTIA LA HOTARUL DINTRE VIATA SI MOARTE
DESPRE EVOLUTIA SPECIILOR
DUMNEZEU TREBUIE OARE APARAT ?
CE, TE CREZI DUMNEZEU ?
CONTRAFACEREA - LIPSA DE CALITATE SI PERICULOZITATE
DREPTUL DE A JUDECA SI PEDEPSI
DESPRE PILDA TALANTILOR
TRIUNGHIUL BERMUDELOR NOASTRE
CONDUCEREA DE STAT
STATUL SI NOI
EU SI PARAZITII
GLOBALIZAREA
CONTRABANDA
EVAZIUNEA
DREPTATEA ROMANEASCA
CRIMA INDUSA SI PEDEAPSA ERONATA
LA JUDECAREA UNOR CRESTINI
SOLUTIE DE VINDECARE
OMULUI SA NE RUGAAAM … !
DISCRIMINAREA
PARAZITISMUL ATACA DIN NOU
DE CE MI-A SUNAT CEASUL
ATEISM SI CRESTINISM
MASELE SI DEMOCRATIA
IMPOZITAREA MULTIPLA
CHIRURGIE UMANITARA
OAMENI SI MASINI
ATESTATUL DE CONDUCERE
ATESTATUL DE MATURITATE
REDIRECTIONAREA SPRE UTIL A TENDINTEI DE JOACA A COPIILOR
DACA SUNT OM ...
CHESTIUNEA TIGANILOR
CREDINTA SI STIINTA
LA JUDECATA DE APOI
NEDUMERIRE
PENTRU ZONA DE DESTINDERE
PENTRU SECTIUNEA DE POEZIE PATRIOTICA - 2
PENTRU SECTIUNEA DE POEZIE PATRIOTICA - 1
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - final
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 18
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 17
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 16
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 15
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 14
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 13
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 12
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 11
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 10
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 9
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 8
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 7
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 6
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 8
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 7
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 6
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 5
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 4
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 3
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 2
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 1
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 5
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 4
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 3
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 2
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 1
PROBLEME DE DEZBATUT IN SOCIETATE
PRELUDIU LA LUCRAREA MEA, APOCALIPSA DE CATIFEA
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - final
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 12
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 11
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 10
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 9
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 8
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 7
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 6
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 5
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 4
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 3
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 2
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR, roman - 1
PUBLICITATE LA ROMANUL MEU
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR – roman
OPINIA MEA DESPRE "CIRIPITUL" CU FATA UMANA
MAFIA COMUNITARA
JUNGLA URBANA
INTEGRARE
FANTEZIE
DIALOG LA NIVEL INALT
SPOVEDANIA
STATUL, ECONOMIA SI CRIZA - PENTRU TOTI
POLITICA, RELIGIE SI POVESTI DE ANDERSEN
O PARERE DESPRE RELATIA CETATEANULUI CU DIVINITATEA
SECRETELE ZEILOR
REFORME 2011 - PAREREA MEA
ACEASTA ESTE PAREREA MEA DESPRE ...
RESEMNARE
AS VREA SI EU SA IUBESC ROMANIA
PREZENTAREA AUTORULUI
CINE SUNT EU. PROFIL DE AUTOR