Ai deja un expresial? Atunci: login in expresial
Inca n-ai un expresial? Atunci: fa-ti un expresial

inchide fereastra
Username
Parola
Am uitat parola | Inregistrare

Dă LIKE pentru Spunetiparerea.ro!
apasă butonul de LIKE de mai jos



sunt deja fan

-> -> -> REFORME 2011 - PAREREA MEA

REFORME 2011 - PAREREA MEA

postat la data 26.12.2011, ora 22:51
categorie: Opinii și păreri

Share | |



REFORMELE FARFURIDIENE DIN 2011

 

Examenul de bacalaureat din 2011, considerat de mai toata lumea ca un dezastru national, m-a facut sa ma revolt, la vremea respectiva. Dar pentru ca eram deja in toiul unei alte lupte, de supravietuire, am pedalat in directia aceea. Acum apele s-au mai linistit si, chiar daca nu am ajuns la liman, cel putin am reusit sa nu ma innec si plutesc inca in deriva, asteptand un miracol de la divinitatea ce - presupun ca - ma are in grija.

A venit si bacul din toamna, si mi-am amintit de celalalt.

 

Sintetizata, reforma-i cam asa:

Bate-ti copiii, sa planga, iar vecinii

Sa creada astfel ca i-ai educat.

Iar dupa aia, le poti sugera

Sa se apuce iarasi de furat.

 

Ca motto al reformelor lor, politicienii nostri au uitat sa-si faca publica si deviza: ,,Ori sa sa revizuiasca, primesc! - dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc ! - dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele … esentiale !” (Farfuridi)

Dar nu numai in invatamant s-a reformat farfuridian, adica doar cate putin, asa, fara sa se schimbe nimic, ci si pe la interne, ca si acolo trebuia procedat de asa maniera incat sa creada vecinii ca am facut ceva. Asa ca m-am uitat si pe acolo cu coada ochiului, din mers, si bineinteles ca am vazut doar superficial, ceea ce misca si atrage atentia. Adica ceea ce va pun aici, mai jos.

 

Despre reforma declansata in invatamant:

Acum, evaluarea se face la terminarea unui ciclu scolar si este determinanta in aprecierea considerarii acelui ciclu ca terminat sau nu. De aceea, pentru cei care nu trec examenul respectiv, e ca si cum ar fi pierdut cei patru - de regula - ani de scoala degeaba, impresia creata fiind de fraier care a pierdut vremea cu prostii in loc sa-si vada de treaba la care se pricepe. Atata doar ca nu copilul respectiv a ales sa urmeze cei patru ani acolo si nu in alta parte, ci sistemul l-a obligat sa o faca, repartizandu-l in anume locuri, fara sa tina cont de abilitati, competente, capacitatea nativa si cea dobandita anterior, limita sa naturala de a invata si alti factori, umani, sociali, de conjunctura etc.

Daca evaluarea s-ar face permanent, in mod activ, adica nu ca o operatie care trebuie bifata intr-un opis, ci ca o forma de interventie punctuala sau eventual de repartizare in zona adecvata intelectului si memoriei copilului monitorizat, ar fi de inteles o evaluare post-etapa, dar conditia ar fi ca etapa sa fie cat mai scurta - lectie, saptamana, apoi luna si eventual trimestru.

Aceasta in ceea ce priveste evaluarea care are ca scop aprecierea nivelului de acumulare a unor cunostinte, de determinare a aptitudinilor si abilitatilor, a caracteristicilor native ale evaluatului. In conditiile in care evaluarea are scopul de a permite sau nu continuarea studiilor, adica de stabilire a competentelor generale, aceasta s-ar putea face nu la absolvirea unui an de studiu - si cu atat mai putin la absolvirea unui ciclu scolar - ci la admiterea in urmatorul, fiecare copil fiind considerat absolvent al unui an scolar - sau ciclu daca insistati, dar mie mi se pare totusi prea mult - pe baza prezentei si a notelor obtinute, adica a promovabilitatii. Daca acel copil considera - sau tutorii lui, ma rog - ca poate si vrea sa continue scoala, va da un examen riguros de admitere in clasa urmatoare. Daca nu - nu si gata, fara atata circ si fara riscul de a transforma nota la examen intr-o pedeapsa pentru un elev care poate nu ca nu a vrut sa invete, ci nu a avut conditii materiale - carti, caiete, bani de transport pentru o prezenta permanenta - sau logistice - scoala proasta, profesori slabi, lipsa transport asigurat etc. - ori chiar conditii familiale - parinti saraci sau absenti, probleme de intretinere - sau conditii personale - de exemplu are memorie slaba, nu are capacitate de sinteza etc., chiar daca e foarte muncitor.

A pedepsi un om, si cu atat mai mult un copil sau un adolescent, pentru ca nu poate sa faca ceva fara ca el sa aiba vreo vina care sa-i poata fi dovedita este cinic si iresponsabil pentru un educator profesionist. Arata lipsa de profesionalism, lipsa de analiza a situatiei, a cauzelor care au generat-o, dar si a consecintelor care deriva din pedeapsa aplicata fara vina. Pedeapsa in sine este o forma de violenta, care ar trebui eradicata dintr-o societate emancipata. Iar daca o mai aplici si unui om nevinovat, si mai ales unui copil sau adolescent lipsit de aparare si de mijloace de contrareactie, generezi frustrari si mai ales reactii de respingere a autoritatii pentru viitorul acelui pedepsit, care se va simti intotdeauna ca o victima fara aparare in fata autoritatilor si va cauta cai de evitare a contactului cu acestea, in care nu mai are nici o incredere.

Haide, deci, sa reformam sistemul si sa cautam acea alta cale care sa evalueze fara sa pedepseasca si fara sa acuze pe nimeni de nimic. Bazata pe libertatea de a alege, admiterea este nefrustranta, pentru ca nimeni nu te obliga sa o accesezi. Nu pierzi nimic daca nu treci examenul, poti sa-l repeti sau sa renunti la el si gata. Alegi o alta cale, care ti se potriveste. Poti sa alegi chiar si sa te opresti la acest nivel si sa iti castigi existenta cu ceea ce ai asimilat pana acum. E mai reconfortant, mai uman, mai elegant ...

In plus, nici un examen, oricare ar fi el, nu ar trebui sa se bazeze exclusiv pe capacitatea de memorare, care poate fi nativa sau nu, ca si frumusetea sau abilitatea sportiva, de exemplu. Examenele ar trebui sa se axeze pe practic, adica problemele de rezolvat sa fie concepute astfel incat evaluatul sa se poata documenta de unde vrea el, avand chiar rezervat un timp pentru asta la inceput, dandu-i-se chiar acces la bibliografie, care trebuie sa fie accesibila de pe calculatorul de pe care da examenul, in acest fel frauda copiatului eliminandu-se din start. Aceasta din cauza ca, in viata de zi cu zi, nimeni nu te obliga sa stii totul pe de rost, ba chiar din contra, cei mai apreciati sunt cei care stiu sa se documenteze si sa se informeze permanent, cu atat mai mult cu cat informatia este intr-o dinamica permanenta si ceea ce ai memorat azi poate fi perimat maine. Iar examenul de abilitati de la limba materna sau cea oficiala, in care esti testat daca stii sa te exprimi si sa redactezi corect poate fi inlocuit cu cel din evaluarile permanente, nefiind definitoriu decat pentru cei care eventual ar opta pentru o activitate care sa presupuna comunicare de acest gen.

Si examenul de titularizare, care a urmat imediat bacalaureatului din vara, a fost la fel de violent fara motive, ca si predecesorul sau. Exigenta maxima, mediatizata parca publicitar, in unele locuri dar inexistenta in altele, culpabilizarea examinatilor, sublinierea exemplificarii ca o pedeapsa binemeritata pentru cei prinsi pe picior gresit si asa mai departe, toate rupte parca dintr-un context logic si rational, iesite fiind complet din trendul vremurilor si din traditia si spiritul locurilor.

Dar nu am auzit nimic despre sistemul in sine, despre cauze, despre vinovatii din sistem. Nu s-a spus de loc si nimic despre traditia copiatului si a inselatului post- dar si ante-revolutionar, depre traditia protocoalelor platite copios de parinti, de cei care le-au promovat si sustinut, de autoritatile care ani de zile au inselat si mintit, inducand automat conceptia ca acesta este stilul local. Si evident ca nu s-a inceput evaluarea si respectiv examinarea de sus in jos, adica mai concret spus evaluarea functie de profesionalism si performante incepand de la ministru, continuand cu subalternii sai, cu inspectoratele, cu directorii de scoli, si abia apoi cu profesorii si elevii. Pentru ca si ei au luat bacalaureatul si chiar examenele de licenta intr-o perioada in care "protocolul" era la putere si nimeni nu poate garanta ca nu au fraudat daca nu o dovedesc acum, luand examenele cu brio intr-o nota de exigenta pe care chiar ei o impun si o motiveaza, pentru altii.

Nu am vazut pe nimeni din clica politicianista sa cada spasit la examen si sa-si caute disperat o sansa in viata, ajutat de experienta, cunostintele si de bacalaureatul luat pe bune la vremea lui. Acestia stau calmi in fotoliile lor, privind nepasatori cum cei pe care i-au educat timp de doisprezece ani ca se poate trai bine in Romania si din fentat, inselat si furat se chinuie acum sa-si reformateze instructiunile primite si sa se adapteze, de urgenta, la noul trend. Care desigur ca este valabil doar pentru ei, generatia de sacrificiu, pentru ca pe cei de dinainte nimeni nu-i mai examineaza inca o data, iar cei ce vor veni vor avea parte de exigenta doar daca nu se schimba ministrul, daca cei de la puterea trecatoare mai prind un mandat si daca vor mai avea interesul sa-si continuie demersul, intr-un an electoral.

E regretabil ca si de aceasta data pestele calitatii, care s-a stricat natural, de la cap, prin expunere prelungita la radiatia orientului, se curata tot de la coada, traditional, ca si in trecutul dezavuat, dovedind ca intre curatatorii de azi si cei de ieri sau alaltaieri nu e nici o diferenta. Calitativa, fireste.

In ce-i priveste pe evaluatori, cred ca s-ar impune mai intai o evaluare a lor. Simpla. Sa-i obligam sa dea si ei bacul acesta, fara surse de inspiratie, si de asta sa depinda serviciul - si deci viitorul lor. Ce ziceti, nu ar fi corect ? Cu atat mai mult cu cat nu sunt nici copii, au facut si cate-o facultate-doua, mai au si experienta vietii ... Dar sa nu fie iertat nici unul dintre cei care au hotarat sa se treaca la noul sistem. Pentru ca, daca e sa vorbim de calitate, pai calitate sa fie, dar incepand de sus si nu de jos. Si pentru ca pacatul cel mare al lor nu este ca vor calitate in invatamant - asta as vrea si eu, fireste - ci ca o vor doar in invatamant, si doar la nivelul de jos, cel mai vulnerabil si lipsit de aparare, cand barbateste ar fi fost corect sa inceapa cu evaluarile de sus in jos, dovedind in primul rand calitatea evaluatorilor si autoritatea lor meritata asupra celorlalti, adica sa inceapa cu ministerele, apoi sa continue cu ai lor cei din teritoriu, apoi cu localii si abia la urma palmasii si respectiv tineretul, care ar fi avut timp astfel sa se pregateasca psihologic si nici nu ar fi putut sa le reproseze ceea ce le reprosez eu acum, ca se dau viteji in fata unor copii, dar in fata celor puternici se pleaca preasupusi, intocmai ca orice catel bine dresat.

Pentru unii muma, pentru altii ciuma. Oare unde am mai auzit asta ? Tine cumva de totalitarism ?

Concluzionand, ca sa nu mai pierdem vremea cu critici ignorabile, solutia cea mai buna este sa reformam  sistemul, inainte de a creste exponential exigenta, si atunci cel putin nu agresam pe nimeni si nu starnim reactii de respingere nici in sistem, nici in randul utilizatorilor acestuia si nici in societate. Sa-l reformam atat printr-o evaluare de sus in jos, cat si prin permutarea evaluarilor de finalizare obligatorii cu evaluari de admitere, optionale, accesate voluntar doar de cei interesati in a le depasi pentru a performa.

Rezumand, ce ar fi de reprosat reformei declansate in invatamant ?

1.   Consecintele. Ce anume a deranjat:

-   Ca s-a produs cu violenta fata de cei de jos, culpabilizand pentru nereusita doar victimele. Dar atat copiii care au dat bacalaureatul, cat si cadrele didactice care si-au dat titularizarea dupa aceea sunt doar victime intr-un sistem invechit, impropriu, corupt, demodat, erodat. Asa au fost educati de la Revolutie incoace, chiar daca si inainte era la fel.

-   Ca a afectat copiii, chiar daca acestia sunt mari. La varsta lor, nu au suficienta experienta de viata si nici prea mult discernamant, fiind inca obisnuiti, prin educatia primita in timp, ca totul sa li se dea si sa li se faca. In plus, au fost educati, de sistemul de pana ieri, ca ,,merge si asa, lasa ..."

-   Ca nu a inceput de la varf si nu a mers in jos, pentru a permite celor mai vulnerabili, copiii, sa se obisnuiasca si cu ideea, si sa aiba exemplele concrete ale celor mai importanti ca ei, pentru a observa pe viu ca nu mai e de gluma si ca s-a schimbat ceva in sistem, inainte de a fi ei cobaii.

-   Ca nu a afectat decat generatia aceasta, neintrand in examen, la fel de riguros, si generatiile anterioare, pentru a echivala rigurozitatea

-   Ca nu a eliminat cauzele situatiei actuale si nici pe cei care au permis ca aceasta situatie sa ajunga aici si, respectiv, sa devina traditionala si la moda.

-   Ca nu a vizat decat baza sistemului, nu si varful sau ori restul piramidei. Astfel, s-a lovit doar in cea mai vulnerabila parte a sa, in copii, cea mai usor de afectat, singura fara aparare

-   Ca nu a schimbat si metodele de invatare - aplicare - evaluare, acestea bazandu-se tot pe cantitate si pe memorie, ca si pana acum, exploatand deci capacitati mostenite sau nu genetic si nu abilitati dobandite prin munca sau care presupun vointa

-   Ca nu a eliminat mai intai profesorii slabi, inspectorii sau personalul ministerial neconform sau fara vocatie

-   Ca nu a cuprins, simultan, toate ramurile si toate nivelele de activitate publica, de sus in jos, cu aceeasi rigurozitate si intrasigenta

-   Ca nu a oferit egalitate de sanse atat pe orizontala, adica intregii generatii evaluate - deoarece au supravegheat doar partial examenele - cat si pe verticala, adica generatiilor anterioare, prin aceeasi rigurozitate si prin aceleasi pretentii calitative

-   Ca nu pare a fi facuta de profesionisti, ci de niste amatori care bifeaza doar cateva sarcini ca fiind indeplinite, pe o lista primita mai de sus si pentru care nu si-au batut capul mai de loc.

Toate aceste remarci fac oportuna critica asa-zisei reforme a carei implementare a inceput acum. Reforma in sine evident ca este necesara, dar trebuie inceputa la varf, continuata in jos mentinuta ca rigoare si nivel de calitate, la toate nivelele, iar factorul politic trebuie sa fie ultimul care sa o poata influenta, principalele criterii calitative fiind publice iar respectarea lor monitorizata.

2.   Cauzele.  Cum s-a ajuns aici:

-   Sistemul coruptiei nu a fost inventat azi si nici macar ieri. Este vechi de cand exista si totalitarismul si a fost perpetuat odata cu acesta. Il veti gasi prezent in toate societatile, in toate comunitatile si in toate sistemele in care au existat paturi sociale si discriminari.

-   Educatia, inclusiv cea facuta in spiritul moralei religioase - fie ea crestina sau altfel - a mentinut coruptia ca o principala forma de evitare a consecintelor faptelor ilegale, imorale ori antisociale, introducand inca de la inceputurile ei taxele de iertare, adica de diluare ori anulare a pacatelor, aceste taxe fiind prezente si astazi in orice sistem religios si fiind preluate si de morala civila prin cautiune.

-   Introducerea educatiei - si moralei - religioase in invatamantul obligatoriu de stat a accentuat crearea unui reflex de a rezolva, prin coruptie si inselaciune, orice problema - inclusiv cea de copiere la examene prin taxele de protocol, care ar fi trebuit, in viziunea celor care le dau, sa garanteze fraudarea sistemului si promovarea examenelor

-   Promovarea noncalitatii, a smecheriei si puterii banului se face in mod public in politica partidelor de la revolutie incoace, orice cetatean - si cu atat mai mult copiii, avizi de invatatura din reflex - putand observa si retinand, instinctiv, ca functiile de conducere si control in stat sau in administratiile locale nu sunt detinute de cei merituosi, ci de cei care inseala si fura cel mai mult, care dau o parte din ceea ce-au obtinut prin aceste acte ilegale si imorale celor aflati in functii mai sus, corupandu-i - dar la cererea lor, fireste - si determinandu-i sa le repartizeze functii si posturi care sa le permita sa fure si sa insele si pe mai departe, in sistem amplificat

-   Legislatia este permisiva cu agresorii de orice fel, cu corupatorii si coruptii, cu infiltratii ilegal din orice domeniu, deoarece a fost adaptata de catre reprezentantii acestor entitati care, prin coruptie, au ajuns sa fie parlamentari si sa faca ei legile, in folosul lor si in defavoarea celor cinstiti care i-ar putea, eventual, deconspira, pedepsind de multe ori victimele si achitand autorii faptelor

-   Societatea a fost discreditata si prin cardasia dintre religie, politica si mafie, care si-au dat mana atat prin leghislatie, cat si prin administratie si ulterior prin educatie, fiecare parte asigurandu-i celorlalte doua terenul si conditiile favorabile desfasurarii activitatilor de inselaciune, deturnare de fonduri, amenintare, agresiune, discriminare, intoleranta si multe altele, toate in stransa legatura cu acea coruptie generalizata care exista la orice nivel, de la prestatorul de servicii marunt si pana la guvern si parlament, inclusiv in autoritatea religioasa, de la cel mai neinsemnat slujbas si pana la mai-marii bisericii

-   Intr-o societate corupta de sus si pana jos, a pedepsi pe cei mai vulnerabili membri ai ei - copiii - pentru ca au invatat sa se comporte normal, conform educatiei primite, este nu doar o prostie oarecare, ci o adevarata monstruozitate, bulversandu-le intreg sistemul de valori si apreciere calitativa a mediului si obligandu-i, pentru aparare, sa se transforme intr-o generatie ipocrita, neincrezatoare in nimeni si nimic si mai ales total refractara la legislatie, morala, valori umane si reguli de comportament, fiecare straduindu-se sa-si creeze un sistem propriu de valori, functie de interesele sale personale si ignorand complet interesele comunitatii care l-a agresat psihic.

3.   Ca nu s-au mentionat cine sunt vinovatii, cine a permis si a favorizat asta:

-   Primii vinovati sunt cei care administreaza tara, care au introdus, au perpetuat si favorizat astfel de comportamente, neluand masuri de atenuare si eliminare a cauzelor si efectelor acestor stari de fapt. Chiar si aceasta reforma incipienta a fost facuta doar pentru a mima normalitatea, deoarece a fost aplicata o exigenta sporita doar la baza vulnerabila a sistemului si nu in intregul sau, varful si protejatii acestuia - inspectoratele, directorii - ramanand neatinsi de reforma

-   Cei care promoveaza cadrele din administratie, partidele politice adica, sunt urmatorii vinovati de acesasta situatie. Ei continua politica religiei de altadata si de azi, discriminand cetatenii in functie de filozofia de viata pe care au adoptat-o, indemnand la ura fata de cei care sunt de alte pareri, agresandu-si oponentii atat fizic cat si verbal si promovandu-si cadrele nu dupa competenta si civism, ci dupa cat de agresivi sunt si dupa cat de generosi doneaza fonduri organizatiilor, fara a-i intreba de unde provin banii si cum i-au obtinut. Iar copii vad asta, aud asta, incearca si ei sa imite ...

-   Urmatorii vinovati sunt cei care au functii de educare, de la minister si inspectorate si pana la invatatori si educatori, inclusiv cei religiosi. Acestia nu atrag atentia celor pe care ii educa asupra diferentelor dintre normal si anormal in comportament si nu invata cetatenii sa respinga coruptia, sa evite persoanele care nu respecta regulile moralitatii, sa protesteze fata de solicitarile de taxe de protectie de orice fel - de la protectia impotriva efectelor pacatelor lumesti in fata bisericii si pana la protectia impotriva efectelor neinvatarii pentru examenul de bacalaureat sau titularizare. Ba, din contra chiar, le promoveaza continuu, solicitand celor educati de ei, prin insasi procesul educational religios din scoli si biserici, sa le plateasca si in continuare si deci sa corupa atat divinitatea cat si administratia comunitatii cu orice ocazie.

-   In concluzie, vinovatii pentru aceasta stare de fapt sunt pe de-o parte politicul, pentru ca nu a introdus morala si etica in educatie, a permis coruptiei sa avanseze in toate sferele sociale si a acreditat ideea ca aceasta e solutia de viitor, iar pe de alta parte religia, pentru ca nu a implementat o morala sanatoasa si nu a ridicat vocea impotriva coruptiei politice sau favorizate de politic, perpetuand-o si prin practicile lor de percepere a taxelor de protectie impotriva consecintelor imoralitatii religioase.

4.   Ca nu s-au cautat care ar putea fi solutiile, ce e de facut acum:

-   Sistemul in sine trebuie reformat, schimbat, inlocuit, modernizat, este drept. Dar acest lucru trebuia facut permanent, de douazeci de ani incoace. Si trebuia facut, in orice caz, de la varf la baza si nicidecum invers, dupa modelul traditional al pedepsirii acarului Paun, prin afectarea celor mai vulnerabili si lipsiti de aparare membri ai societatii, in timp ce vinovatii privesc si aproba, neatinsi de consecinte.

-   De o calitate in sistem este nevoie, incontestabil. Dar nu va exista niciodata calitate daca cei de la varf nu o au in sange, nu o promoveaza din constiinta, nu o dovedesc tuturor, public, prin fapte, rezultate si activitate.

-   De o evaluare riguroasa si reala este nevoie, incontestabil. Dar trebuie inceputa cu evaluarea evaluatorilor, care trebuie sa dovedeasca atat faptul ca isi merita functiile si posturile ocupate, cat si ca sunt capabili sa evalueze. Toti componentii retribuiti din sistem trebuie sa poata dovedi ca ceea ce isi insusesc periodic din fondurile publice sub forma de retributie este pe merit si aduce beneficii acestui buget prin calitatea prestatiei lor. Iar dovezile trebuie sa fie publice.

-   Avand in vedere ca vina nu apartine in principal celor evaluati, ci sistemului, reforma trebuie inceputa de la varf, prin cooptarea, promovarea si motivarea celor mai de seama valori ale comunitatii. Valori autentice, intelectuale si nu politice, dovedite prin opere si nu prin propaganda.

-   Odata debutata evaluarea calitativa, aceasta trebuie continuata si implementata la toate nivelele si in toate domeniile de activitate publica - in prima faza - si privata - in cea de-a doua - inclusiv asupra celor care activeaza deja. Astfel, de la presedintele statului la consiliile locale si de la Monitorul oficial si pana la gunoieri, tot ceea ce e platit din bani publici trebuie evaluat sever, cu supraveghere video si jandarmi la usa, ca la bac. De fapt nu ca la bac, pentru ca acolo au fost si locuri nesupravegheate chiar de loc, ceea ce a eliminat egalitatea de sanse in aceeasi generatie - si de egalitatea cu cele anterioare nici nu are rost sa discutam.

-   Pentru aceasta egalitate de sanse reala trebuie imediat instituita evaluarea, pe aceleasi criterii, dar adaptate la concret, a celor care au luat bacul in anii trecuti, fara supraveghere si in conditii foarte favorabile de coruptie, pe bani de protocol. Initial in domeniile publice, dar apoi si in cele private, pentru a elimina complet din societate noncalitatea, inselaciunea, evazionismul de orice fel.

-   Trebuie luate, de asemenea, masuri imediate si impotriva celor care au favorizat aparitia, mentinerea si extinderea coruptiei, favoritismului, nepotismelor sau a altor tare care au dus in final ca inselaciunea si furtul sa fie traditionale si de baza in invatamant. Astfel, trebuie exclusi atat din invatamant, cat si din dreptul de a educa prin dizertatii publice toti cei care au contribuit prin activitatea sau pasivitatea lor la aceasta situatie. Excluderea dreptului de a dizerta trebuie facuta chiar si in mediul privat, pentru ca opiniile lor nocive sa nu poata patrunde prin media in societate. Iar un control al averilor si provenientei acestora ar fi benefic societatii in ansamblu.

5.   Ca nu s-au stabilit tintele, ce anume vrem sa obtinem:

-   Prin egalitate de sanse trebuie sa se inteleaga posibilitatea oricarui cetatean de a avea acces la aceleasi avantaje, in conditii de efort depus similar. Favorizand un cetatean care s-a nascut mai dotat si defavorizandu-l pe un altul, care s-a nascut handicapat, cream discriminare si si eliminam egalitatea de sanse. Idealul ar fi ca un gunoier care isi face treaba constiincios si calitativ sa poata castiga la fel cu orice alt muncitor calificat din industrie sau agricultura, pentru un efort identic.

-   Un examen general periodic - anual de exemplu - de ierarhizare a competentelor si de evaluare a evolutiei subiectului pe diverse domenii poate fi binevenit, dar exclusiv cu rol statistic si de edificare si nicidecum recompensator sau pedepsitor. Acesta poate fi un test grila automatizat din toate materiile. Examenul general va avea rol in stabilirea de grade de abilitati, competente etc. - adica in stabilirea calitatilor personale ale cetateanului, care sa-i permita orientarea in viitoarea profesie ori activitate, cat si in evaluarea sistemului de invatamant si a calitatii cadrelor sale.

-   Rezultatele acestui examen periodic, coroborate cu cele permanente sau cu periodicitate redusa pot indica directiile de actiune viitoare, zona in care trebuie investit in om si in sistem, zona catre care trebuie indrumat candidatul - care se poate eventual stabili si automat, de catre sistemul de evaluare - dar si profesionalismul sistemului educational, evolutia lui si a candidatului etc.

-   Din evaluarea fiecarui absolvent va trebui sa rezulte, in mod clar, ce anume este nativ si ce anume dobandit din aptitudinile sau abilitatile lui, iar din ceea ce s-a dobandit cat anume este aport propriu si cat este aportul societatii, familiei sau al altora. Aceleasi criterii trebuiesc aplicate si in cazul invinuirilor. Altfel spus, aceste criterii trebuie sa fie universale in apreciere, atat in ceea ce priveste activitatea pozitiva cat si in ceea ce priveste activitatea negativa. In acest fel, omul nu este nici rasplatit, dar nici pedepsit pentru ceea ce ii este nativ, indus prin educare sau se datoreaza altor cauze decat vointa sa.

-   In primul an dupa absolvire, fostul elev trebuie sa isi stabileasca domeniul in care va aplica, iar sistemul sa ii asigure practica, la stat sau la privat. La sfarsit va da examen de admitere unde doreste sa aplice. Fara aceste obligatii vor fi cei care invata in continuare sau cei care nu pot munci din cauza unui handicap multiplu. Cei cu handicap partial care pot desfasura activitati productive vor fi dirijati spre munca la domiciliu sau in centre speciale, vor primi o compensatie materiala si vor avea niste facilitati suplimentare, care sa-i poata aduce la egalitate de sanse cu cei normali fizic sau psihic.

-   Daca la un anume moment din an, fiecare cetatean va justifica castigul sau din anul precedent, de unde l-a obtinut si ce a oferit in schimb, iar fiecare angajator va raporta evaluarea privind rentabilitatea activitatii sale, se va putea evita si evaziunea, si santajul sau coruptia, mita, orice sursa de castig trebuind declarata si justificata. Dar se elimina si imbogatirea unora prin inselaciune, furt, deturnare, in timp ce altii muncesc din greu fara nici o rasplata.

-   Sursele de finantare ar putea fi munca masinilor si animalelor.

 

Propunere: Despre un mod de examinare universal:

Orice examen, fie de tip test grila, fie de compozitie, fie de raspunsuri redactate individual, sa se faca exclusiv pe calculator.

1 - Sistemul scaneaza simultan candidatul si codul sau de identificare de pe cip sau card si le inscrie in baza de date, dupa care atribuie un cod lucrarii, a carui cheie ramane in sistem si nu poate fi accesata decat la incheierea tuturor fazelor de examinare, de catre examinat. Astfel este imposibila corelarea unei lucrari cu un autor daca acesta nu o personalizeaza, lucru care il descalifica.

2 - Partea de test care urmeaza a fi evaluata se distribuie electronic, sub o forma nemodificabila, evaluatorilor, minim trei, situati in orice parte a tarii dar in nici un caz in regiunea de unde provine lucrarea. Evaluatorii sunt personalitati in domeniul in care se da examenul, cu grad corespunzator tipului de examen si candidatului, conform cu un nomenclator dinainte stabilit pentru fiecare tip de evaluare. Accesul evaluatorului la site-ul respectiv se face prin parola de acces primita la autorizare, iar desemnarea ca evaluator i se aduce la cunostinta prin e-mail sau SMS, unde i se indica adresa paginilor de corectat.

3 - Evaluatorii completeaza fisa de evaluare si apoi o trimit organizatorului, insotita de parola sau codul autorizatiei de evaluare. Ei vor atentiona si daca observa ca cineva a personalizat lucrarea, pentru a-i fi recunoscuta la evaluare, prin orice fel de semn sau prin orice mesaj care nu-si are locul acolo sau prin orice forma de exprimare neconforma. Evaluatorul ramane anonim pentru totdeauna, el fiind ales de calculator pe baza unui algoritm care tine cont de numarul total al acestora, de numarul de comenzi primite de fiecare si respectiv de regiunea geografica in care profeseaza. Operatorul sistemului are obligatia de a pastra secrete datele stocate de sistem si deci de a nu deconspira nici evaluatorul, nici evaluatul. Se vor folosi pe cat posibil sisteme ale serviciilor speciale. Codul de acces al unui evaluator va avea regimul codului PIN al cardurilor bancare.

4 - Daca intre cele minim trei note exista o diferenta de maxim 0,5 puncte, candidatul va primi nota cea mai mare. Daca diferenta este de pana la 1,5 puncte, se va retrimite altor evaluatori, minim trei. Daca diferentele sunt de peste 1,5 puncte, dar si daca se mentin diferente la reevaluare, lucrarea va fi evaluata de catre o comisie superioara ca pregatire evaluatorilor initiali.

5 - Dupa incheierea evaluarii, documentele finale devin publice, dar fara autor. Aceasta deoarece evaluarea este un examen de admitere, de evaluare personala a competentelor care il privesc exclusiv pe cel care le solicita si eventual pe cel care il angajeaza. Angajatorul are insa obligatia de a face publice rezultatele celui admis si angajat pe post, pentru a preintampina fraudele si a permite contestarile. Admiterea pe post sau pe loc, dupa caz, se face in ordinea punctajului, iar daca primii clasati renunta sa se mai prezinte organizatorul ii poate accepta pe ceilalti sau poate organiza alt concurs, dupa caz.

6 - Daca vreun autor doreste sa-si semneze lucrarea sa in mod public, este liber sa o faca, dar nimeni nu poate sa o faca in numele lui. Nici macar pentru persoanele publice, nici macar dupa douazeci de ani si nici macar pentru a sublinia ceva anume. Odata cu documentul se publica si criteriile de evaluare, respectiv observatiile si notele acordate de catre evaluatori. Identificarea poate fi facuta doar la incheierea intregii etape de evaluare, de catre candidat, care se prezinta la sistem, care il recunoaste si ii ofera rezultatul exclusiv lui. Candidatul care nu se mai prezinta pentru rezultat ramane neidentificat pana o va face. Lucrarile facute publice se pot folosi ca si material didactic de catre institutiile de invatamant interesate, fara consimtamantul autorilor lor si fara nici o taxa, dar si fara a se cunoaste autorii.

Nu sustin ca e cel mai bun sistem, cu atat mai putin ca e perfect, dar ar putea fi un inceput.

 

Un exemplu despre cum nu trebuie facut:

Am avut si eu ocazia sa fiu subiectul unei evaluari. Modul in care s-a facut, stilul promovat de firma respectiva si calificativul care mi s-a acordat de catre un evaluator necalificat, care nici nu stia bine cu cine are a face, cu ce ma ocup eu sau ce stiu - pentru ca habar nu avea nici ce ar trebui sa stiu - m-au facut sa ma sperii de ce dezastru poate provoca un asemenea sistem daca ar fi acceptat in general.

Evaluarea s-a facut, in teorie, pe baza a cinci criterii:

1.   Rezultate privind calitatea muncii - constiinta profesionala, exactitatea lucrarilor, meticulozitate, calitatea lucrarilor efectuate, constiinciozitate

2.   Rezultate privind cantitatea muncii - volumul muncii efectuate, rapiditatea executiei, mentinerea efortului in sarcinile curente

3.   Rezultate economice - rentabilitate, eficienta, exigenta, economie

4.   Comportament social - nu se completeaza pentru conducatori - adecvat fata de colaboratori prin spirit de conciliere, de echipa, de informare reciproca

5.   Comportament fata de sarcinile primite - respectarea atributiilor, sarcinilor, deciziilor, a secretului profesional

6.   Comportament de conducator - pentru conducatori, inlocuieste pct. 4 - capacitatea de a lua decizii, de a-si motiva subordonatii, de a da dispozitii, de a organiza munca individual si in colectiv, comportamentul fata de subordonati

Problema este insa in ce masura evaluatorul este obiectiv.

Daca evaluarea depinde de calitatea (profesionala, umana, aptitudionala a) evaluatorului si aceasta nu este cea asteptata ori dorita, toate rezultatele obtinute dupa evaluarea facuta de acesta, ca si a celor obtinute de catre cei evaluati de el vor fi compromise sau cel putin susceptibil a fi viciate. In cazul meu concret, avand in vedere ca atat evaluatorul meu direct cat si evaluatorul sau direct au fost retrogradati in functii la cateva luni dupa acea evaluare, este discutabil rezultatul evaluarii lor si calitatea acelei evaluari trebuie sa fi fost grav afectata de incompetenta.  

In ceea ce priveste criteriile anuntate:

1 - rezultatele privind calitatea muncii nu au fost niciodata monitorizate intr-un mod obiectiv, anterior aparitiei necesitatii evaluarii, deci sunt viciate. Atat constiinta profesionala, cat si constiinciozitatea si meticulozitatea, dar si exactitatea si calitatea lucrarilor fiind necunoscute pentru evaluator si neavand criterii de determinare a gradului de indeplinire, au dus la vicii de apreciere. Nu s-au bazat nici pe documente de atestare eliberate de factori independenti. In conditiile in care conducatorul locului de munca nici macar nu-si cunoastea fizic toti oamenii, si cu atat mai putin profesional ori personal, pentru ca nu se intalnea cu ei, unii avand locul de munca intr-o zona total neinteresanta pentru cel care ii ,,conducea", evaluarea acestora a fost clar falsa.

2 - rezultatele privind cantitatea muncii nu s-au bazat nici ele pe documente preexistente, nefiind de loc vorba de ceva anterior consemnat pentru cei cei care desfasoara activitati normate. In ce priveste personalul operativ, care are rol de supraveghere si interventie, cantitatea muncii sale depinde de problemele aparute, si ar fi absurd sa motivezi angajatul sa isi creeze singur probleme sabotand instalatiile pentru a nu fi dat afara din motive de insuficienta cantitativa a muncii, dar a fost totusi folosit argumentul activitatii slabe.

3 - rezultatele economice nu puteau fi apreciate, pentru ca nimeni nu a cuantificat anterior aportul economic al fiecarui angajat - si aceasta din cauza ca rolul si rostul fiecarui angajat nu au fost si nu sunt nici acum clare pentru nimeni din cei de la resurse umane sau organizare si normare. O astfel de evaluare poate fi obiectiva doar daca fiecare lucrare are o fisa de evaluare economica atasata - cu valorile respective antecalculate - sau daca organigrama ar fi prin ea insasi obiectiva, precizand pentru fiecare angajat rolul, eficienta economica, productivitatea planificata etc. In ceea ce priveste personalul operativ, din nou apar probleme de interpretare, rostul lui nefiind sa produca, ci sa impiedice oprirea sau diminuarea productiei.

4 - comportamentul social este un factor care depinde de perceptia celui care face evaluarea. Daca el este agresiv, de exemplu, ii va considera pe toti agresivi, ca sa se protejeze. E o problema insa ca acest punct nu este aplicabil si pentru cei cu functii de conducere, pentru ca si acestia au colegi si colaboratori, avand interese comune cu acestia in buna functionare a firmei, deci comportamentul colegial, schimbul de informatii si relatiile cu conducatorii lor ar fi la fel de importante ca si la cei condusi, daca nu chiar mai importante, deoarece aceasta este zona in care se analizeaza informatiile si se iau deciziile care definesc un management corect sau defectuos.

5 - comportamentul fata de sarcinile primite depinde si de cel care le da, cat este de profesionist si de priceput in a le da, singurul criteriul obiectiv aici fiind existenta sau inexistenta unor sanctiuni pentru asemenea nereguli, dar si acelea ar fi trebuit sa nu fi fost contestate nicaieri

6 - comportamentul de conducator ar putea fi un criteriu de evaluare pentru orice angajat, daca se are in vedere si promovarea, nu doar retrogradarea functie de rezultate. Capacitatile mentionate pot fi criterii obiective - daca sunt apreciate corect de evaluator - dar comportamentul fata de subordonati nu poate rezulta in mod obiectiv decat daca sunt interogati si acestia, sau altfel spus daca se verifica informatiile prin evaluari incrucisate.

Categoriile de atribute ce se doreau, tot in teorie, a fi urmarite, erau urmatoarele:

-   cunostinte, calificari, programe de instruire efectuate in perioada evaluata, experienta acumulata

-   abilitati privind delegarea, planificarea, supervizarea, asumarea responsabilitatilor, organizarea timpului, conducerea, luarea deciziilor, rezolvarea problemelor

-   calitati personale - infatisare, personalitate, entuziasm, sanatate, abilitati fizice, creativitate

-   calitati interpersonale - comunicare verbala si in scris, relatiile cu clientii, cu conducatorii ierarhici si cu colegii

In ceea ce priveste prima categorie, programele de instruire depind de angajator si nu de angajat, iar celelalte criterii au fost deja evaluate la angajare sau pe parcurs, deci nu-si mai au rostul

A doua categorie cuprinde atribute pentru care ar fi trebuit sa iau calificativ maxim, deoarece eram unicat acolo si le indeplineam pe toate de peste 25 de ani fara reclamatii sau sincope, dar mi s-a acordat un biet calificativ mediu sau nici macar acela pentru ca evaluatorul, cum spuneam, habar nu avea care e rolul meu in sistem si cu ce ma ocup

In ceea ce priveste a treia categorie, infatisarea nu o vad ca o caracteristica de evaluare, fiind discriminatorie si incalcandu-se astfel atat constitutia si legile - inclusiv legislatia muncii - cat si regulamentul intern. Sanatatea este un criteriu medical care insoteste fisa de ssm, ca de altfel si examinarea psihologica - si aceasta nici nu a fost amintita aici - deci nu ar avea ce cauta in aceasta evaluare, considerandu-se ca aceste criterii sunt avute in vedere permanent, sunt urmarite periodic de catre personal calificat iar neindeplinirea lor duce automat la inlocuirea din activitate. Abilitatile fizice sunt de asemenea un criteriu medical si evaluatorul nu era o persoana competenta in a aprecia caracteristici medicale. Daca este vorba de o discriminare, nici nu poate fi luata in calcul.

La relatiile cu clientii si comunicarea in scris trebuia sa iau din nou calificativ maxim, la cate reprezentari si la cate informari de neconformitate am facut, dar poate ca toate au ajuns la cos din moment ce nu s-au luat niciodata masuri de reconformare.

In ceea ce priveste relatiile cu conducatorii ierarhici si cu colegii, evaluarea poate fi obiectiva doar daca se face si invers, de jos in sus, respectiv colateral, intre colegi. Altfel, se incalca principiul ascultarii ambelor parti si se stimuleaza delatiunea neverificabila si respectiv abuzul.

Un obiectiv de evaluare care care nu a fost luat in calcul este limita de competenta a unui angajat oarecare, avand in vedere promovabilitatea probabila ca urmare a acumularii unui punctaj mare. Deoarece orice om este competent pana la o anume limita, dupa care devine incompetent, promovarea ar trebui, in consecinta, limitata la acel prag, incepand de la acesta in sus mizandu-se pe un alt tip de recompensa. Si aceasta din cauza ca un om poate da randament maxim in realizarea atributiilor sale in anumite conditii optime pentru el, dar odata suprapromovat ar putea claca, si astfel exista riscul pierderii unui component al colectivului care ar aduce o eficienta ridicata activitatii in conditii de exploatare corecta.

Se poate face paralela cu un mecanism care, suprasolicitat, se distruge si provoaca pagube, pe cand daca este exploatat in conditii optime produce beneficii. Diferenta este data de faptul ca un mecanism este insotit de regula de instructiuni de folosire si de parametri de exploatare optima cunoscuti, pe cand pentru forta de munca umana - atat intelectuala cat si fizica - acesti parametri nu sunt specificati si deci pot crea, daca evaluatorul nu este nativ competent sau expres instruit, probleme atat angajatului, cat si angajatorului - sau altfel spus atat evaluatului cat si evaluatorului.

Situatia se schimba doar daca evaluarea nu se face in scopul promovarii sau retrogradarii evaluatului in functie de punctajul obtinut, deci daca nu este obiectiva si nu urmareste sa afle cine este mai bun si cine mai slab, ci doar cine este cu noi si cine impotriva noastra, sau se face doar formal, ca sa fie bifata la realizari, caz in care nu se mai pune problema limitei de competenta.

Un alt aspect de care nu se tine cont la evaluare este evaluarea inversa, de jos in sus pe cale ierarhica. Este adevarat ca cei mai multi dintre conducatori evita pe cat posibil acest lucru, probabil stiind ei ceva despre posibilul rezultat care se poate obtine. Dar regulile democratiei autentice cer ascultarea parerii ambelor parti si neaplicarea lor face ca un obiectiv important - impartialitatea in apreciere - sa fie ignorat sau chiar evitat voit. Iar adevarul este ca un conducator care se teme de judecata celor pe care ii conduce nu merita sa fie conducator, pentru ca in acest fel arata ca nu este capabil sa-si asume responsabilitatea deciziilor - sau indeciziilor - sale si sa si le motiveze logic, obiectiv si inatacabil.  Si desigur ca si evaluarea colaterala ar trebui avuta in vedere, pentru a se afla si parerea colegilor intre ei si a se putea verifica astfel datele din evaluarile de baza initiale.

Un alt obiectiv - sau criteriu - de evaluare care nu se regaseste aici este loialitatea. Evident ca este vorba despre loialitatea fata de firma sau angajator si nicidecum de loialitatea fata de anumite persoane ori grupuri obscure. Daca prin loialitatea fata de angajator se intelege apararea intereselor acestuia in fata oricarui tert, prin loialitatea fata de un sef sau altul se poate intelege chiar si sabotajul firmei din interior, daca acesta doreste sa o falimenteze, de exemplu, pentru a-si indeplini vreun vis.

Pentru a dovedi loialitatea unui angajat, ar trebui vazut in ce masura anume un angajat oarecare a facut pentru firma, in timpul activitatii sale, mai mult decat i s-a cerut prin fisa postului sau dispozitii verbale directe, dar fara a fi incalcat competentele sale, regulile interne, legile si normativele. De exemplu, care au fost propunerile de imbunatatire a activitatii, care au fost initiativele sale in favoarea angajatorului, care au fost sustinerile sale si aportul la initiativele si propunerile altora etc.

In ceea ce priveste personalul tehnic si de conducere, existenta unor propuneri viabile si a unor initiative cu impact economic pozitiv ar trebui sa fie determinante in pastrarea calitatii de angajat, diferenta dintre numarul sau impactul acestora trebuind sa fie cea care sta la baza selectarii pentru un post de conducere. Aceasta in special din cauza ca la firmele de stat, la care functionam eu atunci, se intalnesc destule cazuri concrete in care persoane care au condus activitati sau compartimente pentru perioade lungi, de ani de zile, dar nu au contribuit cu absolut nimic la progresul firmei, ba poate ca au adus chiar prejudicii, inca sunt angajati, ba chiar mai au functii de conducere si inca au pretentia sa fie repartizati ca si conducatori si in continuare, chiar daca habar nu au despre domeniul sau activitatea respectiva.

In concluzie, evaluarea de care am avut parte in luna mai 2011 nu putea fi un criteriu obiectiv de apreciere a angajatilor din urmatoarele motive:

-  este unilaterala, ierarhizata de sus in jos si nu poate fi verificabila prin evaluari paralele de jos in sus si colaterale

-  este extrem de abuziva si generatoare de coruptie sau nepotisme, nefiind realizata de terti neinfluentabili si nebazandu-se nici pe inregistrari anterioare deciziei de evaluare, care sa nu poata fi suspectate de influente dedicate acestei activitati

-  este incompleta, deoarece nu precizeaza ce se intampla cu cel evaluat daca obtine un anume punctaj, adica daca este promovat, retrogradat sau ignorat, respectiv pentru ca nu are nici criterii de stabilire a limitei de competenta pentru un angajat concret, dar si din cauza ca nu analizeaza si cauzele eventualelor punctaje reduse - de exemplu neasigurarea resurselor sau managementul incorect la un nivel superior sau colateral sau pentru ca nu evalueaza si loialitatea angajatului fata de angajator

-  este discriminatorie, folosind ca si criterii de apreciere infatisarea sau abilitatile fizice, care duc imediat la ideea ca o persoana handicapata estetic ori fizic este automat descalificata si respectiv avand criterii diferite pentru personalul de executie fata de personalul de conducere

-  este realizata de evaluatori a caror calitate este cel putin discutabila, nefiind calificati si foarte posibil a fi incompetenti din acest punct de vedere

-  a fost realizata fara o instruire, o pregatire, o preevaluare care sa permita o analiza a eventualelor erori ale sistemului si o corectie a acestora in timp util, desi  practica a dovedit ca anterior, cu ocazia disponibilizarilor, s-au facut erori grosolane din acest punct de vedere

Am dat exemplul acesta concret doar ca sa subliniez cum nu se face o evaluare.

Iar acum sa vedem cum  s-a facut si o alta reforma, pentru ca reforma in invatamant nu a fost singura consecinta a examenelor luate de politicieni pe baza de protocol, fara camere video si jandarmi la usa. Ca o dovada ca pestele are nevoie de un cap nou, s-a mai lansat una si la interne, la fel de reusita ca si cealalta.

 

Militistii reformati

Cei care raspund de paza si securitatea societatii, politistii, sustin ca au facut o reforma si au indepartat pe cei slabi, in structura serviciului lor ramanand doar cei buni. Ca sa vedem cat de buni sunt acestia si cam cum gandesc, nu de mult, cei ramasi in sistem au batut pe la portile oamenilor, le-au sunat la interfon si la usi si s-au dat drept ceea ce nu sunt, ca sa le intre fortat in case. Apoi au facut mare tam-tam in media, ca sa arate ce vulnerabili sunt oamenii si ce usor se poate intra in locuintele lor. In acest mod, cei care raspund de paza si securitatea cetatenilor au incercat sa-i invinovateasca pe cei paziti ca inca mai au incredere in semenii lor si ca nu s-au salbaticit de tot, retragandu-se in barlogurile lor si baricadandu-se acolo, vazand in orice semen de-al lor un intrus si un atentator la viata si la securitatea lor si a bunurilor lor.

Din punctul meu de vedere, este regretabil ca tocmai ei, cei care ar trebui sa convinga oamenii - dar cu fapta, nu cu vorba - ca pot avea incredere in semenii lor, ca au curatat societatea de paraziti si de pradatori, vin sa ii convinga de contrariu - si inca acuzandu-i pe cei pe care ar trebui sa-i pazeasca, de la care primesc sume mari de bani pentru acest serviciu, ca nu se pazesc singuri si ca nu se izoleaza si baricadeaza in proprietatile lor, ca orice salbaticiune care se respecta.

Acum poate intelegeti de ce nu am incredere in politicieni si in reformele lor. Pentru ca ei aleg din masa mare de servitori ai societatii doar pe cei care le seamana, adica doar pe cei mai slab pregatiti, mai lasi, mai parsivi si mai materialisti, sustinand ca au ales pe cei mai buni, si ii disponibilizeaza pe cei care nu le seamana, adica pe cei pregatiti, demni, integri, inteligenti. Si apoi sustin ca au facut o reforma si ca lucrurile merg sau vor merge bine, cand de fapt chiar ei le impiedica sa mearga bine.

Daca cei platiti sa ma apere pe mine si sa ma convinga ca trebuie sa fiu deschis fata de ceilalti concetateni vin cu acuzatia ca nu sunt destul de salbatic si nu ma apar singur cu dintii si ghearele mele, si ca nu ma inchid in barlog si nu ma ascund de lumina, cum sa am incredere ca cel care trebuie sa-mi asigure bunastarea materiala o va face ?

Si cum sa mai am incredere in politicianul in sine, cand vad ca el prospera, pe cand eu ma afund tot mai adanc in mocirla crizei declansata si intretinuta de incapacitatea lor multilateral dezvoltata ?

Sa ne bucuram ca inca mai avem incredere in semenii nostri, ca inca nu vedem cate un dusman de moarte in fiecare individ din jurul nostru. Iar pe cei care incearca, din prostie, sa ne salbaticeasca de tot, desi noi ii platim ca sa ne apere de salbaticiunile cu chip de om, sa-i inlocuim cu altii, mai constiinciosi, dar incepand de sus, de la varf, de unde s-a alterat sistemul.


Ți-a plăcut acest text? Dă-l mai departe!



5

1 comentariu pentru REFORME 2011 - PAREREA MEA

Adauga comentariul tau
  • o analiză remarcabilă
    postat de babutavesela la data de 27.12.2011, 22:45
    şi spre deosebire de cei care doar prezintă şi analizează Dumneavoastră daţi şi soluţii. Cine le i-a oare în seamă, cine le implementează? O profesoară de mare calitate a părăsit clasele unde preda pentru a nu mai fi forţată să treacă loazele. O mică amintire din ...secolul trecut:; cineva citeşte ziarul şi spune: ehe, s-a scos la concurs postul pe care va fi angajat Y!



Spune-ti parerea despre REFORME 2011 - PAREREA MEA


Nume*
Email (dacă vrei să fii anunţat când apar comentarii noi)
Titlul comentariului
Comentariul tău

cod de validare
loader generează cod nou
Cod de validare*
Anunţă-mă când apar comentarii noi 


Arhiva texte
Un Paşte fericit !
LA MULŢI ANI !
RISCUL LUI MOISE
CONSERVATORII
SOLUTII SOCIALE. EDUCATIE, MUNCA, RESPONSABILIZARE
PROGRESUL CALITATIV – VIITORUL UMANITATII
ORGOLIUL, O FORMA DE CREDINTA, CA SI GELOZIA SAU INVIDIA …
CONCURENTA, NECESAR A FI CONTROLATA
DEGENERARE
INVESTITORII SI INFORMATORII … LOR
OMUL, INTRE TEORIE SI PRACTICA
LUMEA DURA, SALBATICA SI PRIMITIVA A AFACERILOR
Ganduri … concediabile
MEDICII SI MEDICINA
REMIXURILE ŞI INDUSTRIA FARMACEUTICĂ
BOLNAV PE MOARTE, ÎN REPAOS TOTAL
SCRISOARE DESCHISA, CATRE AMICI SI IN-AMICI
JUSTITIE, EDUCATIE, RESPONSABILIZARE
CENTRALISM SI DEMOCRATIE, SAU CONDUCERE SI COORDONARE
VERIGA LIPSA, PREZENTA PRINTRE NOI
PLANIFICAREA DEZVOLTARII
STATIA URMATOARE - SCLAVAGISMUL
DACA DIVINITATEA CHIAR AR EXISTA
PROFETII SI FALSUL IN DECLARATII
A FI PROST SAU A FI FRAIER
NOI SI VIATA DE APOI
ADEVARATA CREDINTA
SI FARA PARTIDE SE POATE … !
CRESTINISMUL, IN TREI RANDURI. LUNGI.
PLEDOARIE PENTRU MICROSISTEMUL ECONOMIC PRIVAT
DESPRE EXTRATERESTRI SI INTALNIRILE DE GRADUL TREI
DE CE ISI INCEARCA OARE DUMNEZEU CREDINCIOSII ?
EXPANSIUNEA UNIVERSULUI AR PUTEA FI DOAR O ILUZIE ?
O MARE PRIVATIZARE REUSITA - USL-ul
PREDICĂ NETERMINATĂ
PARVENITII POLITICI – FRATRICIZII SISTEMULUI
UN PIC DE FILOZOFIE - Comunista, dar antimarxista
OM LIBER, CAUT STAPAN
LIBERAL SI COMUNIST – O ANTITEZA INEXISTENTA
VREMEA, VREMURILE SI VREMELNICIA
SAMSON SI DALILA – UN EXEMPLU DE MISTIFICARE A REALITATII
PROPUNERE SUPRA-DECENTA
O D A
OMARUL AL DOILEA
ACOLO UNDE ITI STAU PICIOARELE, ACOLO ITI VA STA SI CAPUL …
T E A P A
N O U V E L L E
G A N D A C E L U L
SA NE REAMINTIM DE EMINESCU
PLAN DE PERSPECTIVA
BLESTEM
COLINDELE
POLITICA SI ALEGERI IN 2012 - O ALIANTA CONTRA NATURII
EXCESELE DAUNEAZA …
DESPRE O ANUME VIOLENTA A LIMBAJULUI IN PUBLIC
CRITICA FARAMELOR DE VIATA
BUNATATEA DIVINA ... ?
DESPRE CREDINTA FARA DISCERNAMANT
CLASA A III-A SI LEGILE NATURII
RUGA
EVOLUTIA
LIBERTATEA
OARE DUMNEZEU DE CE N-O FI CREZAND IN OAMENI ?
DESPRE MESAJUL PASCAL AL PAPEI
REFORMA A AJUNS SI LA PORUNCA A SASEA
A C T U A L I T A T I
INTRE A CREDE SI A INTELEGE
DE CE INCA NU AM INCREDERE IN POLITICIENI
VERIGA LIPSA
EVOLUTIA LA HOTARUL DINTRE VIATA SI MOARTE
DESPRE EVOLUTIA SPECIILOR
DUMNEZEU TREBUIE OARE APARAT ?
CE, TE CREZI DUMNEZEU ?
CONTRAFACEREA - LIPSA DE CALITATE SI PERICULOZITATE
DREPTUL DE A JUDECA SI PEDEPSI
DESPRE PILDA TALANTILOR
TRIUNGHIUL BERMUDELOR NOASTRE
CONDUCEREA DE STAT
STATUL SI NOI
EU SI PARAZITII
GLOBALIZAREA
CONTRABANDA
EVAZIUNEA
DREPTATEA ROMANEASCA
CRIMA INDUSA SI PEDEAPSA ERONATA
LA JUDECAREA UNOR CRESTINI
SOLUTIE DE VINDECARE
OMULUI SA NE RUGAAAM … !
DISCRIMINAREA
PARAZITISMUL ATACA DIN NOU
DE CE MI-A SUNAT CEASUL
ATEISM SI CRESTINISM
MASELE SI DEMOCRATIA
IMPOZITAREA MULTIPLA
CHIRURGIE UMANITARA
OAMENI SI MASINI
ATESTATUL DE CONDUCERE
ATESTATUL DE MATURITATE
REDIRECTIONAREA SPRE UTIL A TENDINTEI DE JOACA A COPIILOR
DACA SUNT OM ...
CHESTIUNEA TIGANILOR
CREDINTA SI STIINTA
LA JUDECATA DE APOI
NEDUMERIRE
PENTRU ZONA DE DESTINDERE
PENTRU SECTIUNEA DE POEZIE PATRIOTICA - 2
PENTRU SECTIUNEA DE POEZIE PATRIOTICA - 1
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - final
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 18
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 17
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 16
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 15
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 14
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 13
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 12
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 11
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 10
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 9
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 8
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 7
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 6
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 8
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 7
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 6
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 5
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 4
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 3
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 2
O PARALELA LA APOCALIPSA DE CATIFEA - 1
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 5
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 4
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 3
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 2
Florin Gheorghian - APOCALIPSA DE CATIFEA - 1
PROBLEME DE DEZBATUT IN SOCIETATE
PRELUDIU LA LUCRAREA MEA, APOCALIPSA DE CATIFEA
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - final
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 12
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 11
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 10
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 9
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 8
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 7
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 6
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 5
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 4
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 3
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR - roman - 2
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR, roman - 1
PUBLICITATE LA ROMANUL MEU
Florin Gheorghian - IN LUMEA ZEILOR – roman
OPINIA MEA DESPRE "CIRIPITUL" CU FATA UMANA
MAFIA COMUNITARA
JUNGLA URBANA
INTEGRARE
FANTEZIE
DIALOG LA NIVEL INALT
SPOVEDANIA
STATUL, ECONOMIA SI CRIZA - PENTRU TOTI
POLITICA, RELIGIE SI POVESTI DE ANDERSEN
O PARERE DESPRE RELATIA CETATEANULUI CU DIVINITATEA
SECRETELE ZEILOR
REFORME 2011 - PAREREA MEA
ACEASTA ESTE PAREREA MEA DESPRE ...
RESEMNARE
AS VREA SI EU SA IUBESC ROMANIA
PREZENTAREA AUTORULUI
CINE SUNT EU. PROFIL DE AUTOR